Apneea în somn apare atunci când mușchii din spatele gâtului se relaxează. Aceștia susțin amigdalele, pereții laterali ai gâtului și limba. Când se relaxează, căile aeriene se îngustează în momentul respirației. 

Drept urmare, nu mai ajunge suficient aer și scade nivelul oxigenului din sânge. Creierul detectează această anomalie și te trezește din somn pentru câteva secunde pentru a putea deschide căile aeriene și a respira din nou normal. Trezirea este una de scurtă durată, astfel că nu îți amintești dimineața. Mai jos poți citi mai multe despre simptomele apneei în somn, ce persoane sunt mai predispuse, precum și ce măsuri poți lua pentru a o trata. 

Care sunt simptomele

Cele mai comune simptome ale apneei în somn includ:

• Sforăit zgomotos;
• Episoade în care se oprește respirația (acest lucru este observat de parteneră);
• Trezirea cu gura uscată;
• Dureri de cap matinale;
• Insomnie;
• Oboseală excesivă pe timpul zilei;
• Necesitatea de a dormi la prânz;
• Probleme de atenție;
• Iritabilitate. 

Sforăitul zgomotos poate indica apnee în somn, însă nu toate persoanele afectate sforăie. De aceea, este important să consulți un medic și să îi spui despre problemele de somn și dacă aceasta îți provoacă oboseală, somnolență și iritabilitate. 

Medicul va stabili diagnosticul pe baza simptomelor, a istoricului de somn (este bine să ții un jurnal al somnului pentru 1-2 săptămâni) și a analizelor medicale recomandate. Se pot recomanda investigații precum teste de sânge, Proteina C reactiva sau polisomnografie. Aceasta din urmă presupune conectarea pacientului la un aparat special care detectează anumite anomalii în timpul somnului.  

Cine are un risc mai mare de îmbolnăvire

Deși orice persoană poate suferi de apnee în somn, unele sunt mai predispuse. Mai jos sunt principalii factori de risc pentru apneea în somn:

• Excesul ponderal – persoanele supraponderale și obeze au un risc mai mare de apnee în somn. Depozitele adipoase din jurul căilor aeriene pot afecta respirația.
• Circumferința gâtului – persoanele care au gâtul mai gros pot avea probleme ale căilor aeriene.
• Căile respiratorii înguste – acestea pot avea mai multe cauze ce variază de la moștenirea genetică la amigdalele umflate care afectează respirația.
• Sexul – bărbații au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta apnee în somn decât femeile.
• Istoricul familial – dacă unul dintre părinți sau frați are apnee în somn există un risc mai mare să suferi și tu de această problemă.
• Consumul de alcool sau administrarea de sedative – acestea relaxează mușchii gâtului și pot crește probabilitatea de a dezvolta apnee în somn.
• Fumatul – persoanele care fumează au un risc de trei ori mai mare de a avea apnee în somn. Fumatul crește inflamația și retenția de fluide în căile aeriene superioare.
• Congestia nazală – dacă respiri greu pe nas, fie din cauza unei probleme a anatomiei sau a unei alergii, există un risc mai mare de apnee în somn.
• Unele afecțiuni – persoanele care suferă de insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, diabet de tip 2, boli de plămâni, atac vascular cerebral sau boala Parkinson au un risc mai mare de apnee în somn.

Cum se tratează apneea în somn

Cazurile ușoare de apnee în somn se pot trata acasă. Mai jos sunt câteva măsuri pe care le poți lua.

• Menține o greutate sănătoasă – excesul ponderal mai ales în partea superioară a corpului poate obstrucționa căile aeriene și îngustează pasajul nazal. Menținerea unei greutăți sănătoase ajută la reducerea simptomelor specifice apneei în somn. Studiile existente arată că inclusiv o reducere ușoară în greutate, 5-10%, elimină necesitatea unei intervenții chirurgicale.
• Încearcă yoga – practica regulată te energizează, stimulează fluxul de oxigen din sânge și calmează simptomele apneei în somn.
• Modifică poziția de somn – uneori, apneea în somn poate dispărea dacă îți schimbi poziția de somn. Potrivit unui studiu din 2006, mai mult de 50% dintre cazurile de apnee în somn depind de poziția din timpul nopții. Doctorii spun că dormitul pe spate poate agrava simptomele, în timp ce dormitul pe o parte încurajează respirația normală.
• Folosește un umidificator – un astfel de dispozitiv introduce vapori de apă în aer. Dacă nivelul umidității din cameră este redus, aerul uscat poate irita sistemul respirator. Creșterea umidității din încăpere deschide căile aeriene și reduce decongestia nazală. Pentru a stimula efectele benefice, poți pune 1-2 picături de ulei esențial de mentă sau eucalipt.

Dacă recomandările de mai sus nu dau rezultate, medicul îți poate recomanda terapia cu aer cu presiune continuă (CPAP) sau terapia cu aer cu presiune binivel (BiPAP). CPAP constă în purtarea unei măști pe timpul nopții, care oferă un flux continuu de aer ce menține căile aeriene deschise. Prin comparație, BiPAP are mai multe opțiuni prin care se oferă tot un flux de aer, însă acesta se adaptează în funcție de respirație, presiunea se schimbă în timpul inspirației și al expirației.

În fine, intervenția chirurgicală presupune îndepărtarea unei mici porțiuni de țesut din spatele gâtului și ajută la calmarea sforăitului, însă nu elimină cu totul apneea în somn și poate avea complicații. 

Dacă te confrunți cu probleme de somn, sforăi puternic și te trezești obosit, încearcă sfaturile din acest articol. Cele mai multe cazuri de apnee în somn se ameliorează prin pierderea în greutate, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool. 

Sursa foto: Shutterstock