Albert si Leonard sunt de 3 ani si ceva la mine la sala. Au venit aproape de la inceput, de cand am deschis sala, si sper sa ramana pentru totdeauna. Sunt niste copii minunati, niste copii talentati si muncitori si nu mi-as dori nimic mai mult decat sa pot spune ca sunt si niste copii cuminti :))

Bine, poate acum sunt, au mai crescut, insa in primii 2 ani, numai eu stiu prin ce am trecut cu ei. Sunt genul ala de copii super cuminti cand te uiti la ei si care fac prostii imediat ce te-ai uitat in alta parte. Plus ca "nu au facut nimic" atunci cand te intorci iar cu privirea spre ei, nu-i asa?

Nu ma intelegeti gresit, nu sunt obraznici sau ceva de genul asta, pur si simplu sunt ... sa spunem ... hiperactivi :) Ma regasesc putin in felul lor de a fi. Si eu am inceput sa fac Karate, acum aproape 20 de ani, alaturi de fratele meu. Si eu faceam numai prostioare prin sala si, mai ales, trageam chiulul cand Sensei nu era atent, dar asta nu inseamna ca le permit elevilor mei de azi sa faca la fel. Ei trebuie sa fie mai buni ca mine. Tocmai din acest motiv am insistat mereu cu ei, sa fie atenti, sa fie cuminti, sa fie muncitori. Am insistat si a meritat.

De aproape un an au inceput sa participe la competitii. Sunt pe aceeasi categorie, evident, ca doar sunt gemeni identici. Din 3 concursuri, la 2 dintre ele au ajuns in finala. Ultima data a fost chiar la Campionatul National. Ce performanta! Cine ar fi crezut ca, in mai putin de un an de cand au debutat in competitii, cei doi gemeni identici vor ajunge amandoi in finala campionatului national?

In spatele acestei finale insa, exista o munca intinsa pe 3 ani de zile, antrenament de antrenament. Nu exista sportiv de exceptie fara un antrenor care sa depuna o munca TITANICA in spatele lor, si nu o spun fara lipsa de modestie. Uitati-va la marii sportivi ai lumii, in sporturi individuale. Toti au antrenor sau chiar antrenori de exceptie.

Insa, ca de fiecare data in sport, meritele le iau sportivii. Ei sunt in prima linie si asa trebuie sa fie. Ei risca totul, nu noi, antrenorii. Cei doi gemeni au muncit enorm si s-au dedicat 100% in cele 5 saptamani, perioada pe care s-a intins pregatirea lor pentru acest campionat, iar rezultatele s-au vazut. Ce au reusit ei si ce vedem noi acum, este insa produsul finit al unui proces indelungat, care poate dura ani de zile.

Morala acestei povesti se adreseaza in special parintilor, pentru ca ei sunt cei care decid viitorul copilului lor. Duceti-va copilul la un sport individual, in care sa munceasca singur pentru rezultatele lui. Duceti-l chiar si atunci cand va roaga sa il lasati sa se uite la desene animate. Cautati un antrenor care sa stie sa il modeleze si sa il creasca si aveti incredere in amandoi. Si in copil si in antrenor. Rezultatele pot veni in cateva luni sau in cativa ani, asa cum s-a intamplat cu Albert si Leonard.

PS: Si ca sa punem si o cireasa pe tort, iata-ne ajunsi si la TV cu performanta noastra :)