Este și primul român care a traversat înot Canalul Mânecii în cadrul celui mai dificil ultratriatlon din lume care include 140 de km de alergare, 50 de km de înotat și 300 de km de pedalat. Andrei Roșu deține multe realizări pe partea sportivă însă el este mai mult decât atât: este antreprenor, blogger, scriitor și vorbitor inspirațional, organizator de proiecte caritabile și donator benevol de sânge.
Acum se pregătește pentru Campionatul Mondial de CaniCross, unde va alerga alături de câinele său vegan, Hoka.
Gabriela Saksa: Pe pagina ta de facebook am văzut că de la începutul anului indiferent de vreme postezi cum că ai ieșit la alergat în fiecare zi. De unde vine această motivație?
Andrei Roșu: Eu nu cred prea mult în motivație. Motivația de obicei te ajută o zi, două. Te ajută să demarezi niște lucruri, dar ai nevoie de foarte multă energie pentru a te automotiva și am descoperit că este mult mai simplu să îți creezi niște obiceiuri. Așa că am obiceiul de a face mișcare în fiecare zi, dimineața, și pun accentul pe dimineață pentru că dacă faci dimineața sport e sigur că se întâmplă. Altfel dacă amâni, amâni, amâni e ca orice lucru pe care îl amâni. Așa, la 5-6 dimineața nu prea are ce să apară.
Gabriela Saksa: Cum spuneam și mai devreme în descrierea ta, ești sportiv de anduranță și asta înseamnă că ai nevoie de o formă fizică excelentă, de antrenament continuu dar și de o dietă echilibrată. Știu despre tine că ești vegan. Cum se împacă una cu cealaltă?
Andrei Roșu: În România e destul de dificil să spui că ești vegan, e ca și când ai spune sunt gay sau adventist, dar eu cred că performanța se face în bucătărie. De acolo încep lucrurile pentru că sigur poți să alergi o lună, două, trei mâncând haotic, dar pe termen lung, dacă îți dorești longevitate în sportul de anduranță e clar că merită să fii atent la ceea ce pui în farfurie și în coșul de cumpărături, pentru că de acolo pleacă totul.
Gabriela Saksa: Toată familia ta este vegană: soția, cei doi copii, chiar și câinele... pe care îl chemă Hoka. Cum a fost trecerea câinelui la veganism?
Andrei Roșu: Anul trecut pe vremea asta a fost un întreg scandal în social media pentru că mulți oameni au fost luați prin surprindere așa, un câine vegan și vai ce îi face omul ăsta rău acelui câine când câinele se trage din lup, mă rog. În primul rând Hoka, mezinul familie noastre, are 5 ani deja și 38 de kilograme și este plin de energie toată ziua. Se hrănește doar cu plante. Hrana pe care o găsim în comerț, respectiv acele bobițe, există și în variantă vegană. Deci dacă ne uităm pe spate la conținut vom vedea că avem toți nutrienții. Acestă hrană este fortificată cu tot ce trebuie astfel nu are nicio carență.
Gabriela Saksa: Urmează să participați la Campionatul Mondial de CaniCross din Franța. Cum vă pregătiți și ce însemnă acest campionat?
Andrei Roșu: Ne pregătim de când era mic. CaniCross este un sport, pe foarte scurt: alergi cu câinele. Ești legat de câine, câinele este în fața ta, deci nu îl poți trage după tine, el e cel care are inițiativa, dacă obosește se oprește nu ai voie să îl târăști după tine. Este un sport foarte popular în străinătate. Sunt zeci de mii de practicanți, sunt federații naționale și internaționale, sunt competiții, inclusiv un campionat mondial la care am reușit să ajungem după doi ani de negocieri intense cu Federația Internațională.
Noi am explicat că nu avem cum să facem o federație română în momentul ăsta de CaniCross, pentru că durează foarte mult să faci o federație, e muncă birocratică foarte mare și nu e un sport atât de popular, adică nici nu există ca sport în România și până la urmă m-au acceptat ca invitat de undeva departe. Acest campionat mondial o să aibă loc în Normandia, în Franța între 30 aprilie - 1 mai, vor fi mii de participanți.
Pentru noi e o experiență. Merg împreună cu Alex, băiețelul meu și cu Hoka, noi, băieții familiei o să mergem, la seniori și juniori. Nu ne-am făcut așteptări legat de o poziție în clasament pentru că e total nou pentru noi. Vrem să ne bucurăm de această experiență și să venim cu know how de acolo astfel încât să putem organiza și noi așa ceva pentru că sunt mulți oameni în România care aleargă, din ce în ce mai mulți, sunt mulți care au câine și de ce să nu combinăm.
Gabriela Saksa: Oamenii care te cunosc știu că te implici și în activități caritabile, în proiecte caritabile. În această perioadă cu refugiații din Ucraina, ce faci, cum îi ajuți?
Andrei Roșu: În primul rând sunt foarte bucuros și mândru de felul cum au reacționat românii și îi felicit pe toți cei care au ales, și pun accentul pe ales, să sprijine oamenii care trec prin această dramă a războiului, prin această criză umaniatră. Având o companie care are produse alimentare bineînțeles că am ajutat, cum ajutam și până acum, oameni aflați în dificultate cu produse și cu bani prin intermediul unor asociații cu care colaborăm. Suntem deschiși spre a angaja cel puțin temporar refugiați ucraineni care vor rămâne în București și nu în ultimul rând împreună cu familia am donat haine și am încurajat prietenii să se implice la rândul lor.