Penele masive de curent înregistrate în Ucraina și Republica Moldova alimentează temerile extinderii problemelor și la alte țări. Momentan, România nu are un ghid pentru pregătirea cetățenilor în cazul unei pene de curent masive. Dar, șeful DSU, Raed Arafat, a explicat cum se pot pregăti cetăţenii români pentru o pană de curent majoră, de trei zile.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, consideră că este foarte puţin probabil ca România să intre într-un blackout, precizând că mai degrabă vom avea probleme din cauza viscolului. El a explicat că spitalele şi alte instituţii esenţiale trebuie să aibă generatoare care să intre în funcţiune când se întrerupe alimentarea cu electricitate.

“Din păcate, pentru primele trei zile, soluţii magice nu sunt. Soluţiile sunt să ai cu ce să te încălzeşti, chiar cu ce să te înveleşti până se rezolvă problema, până vin autorităţile cu soluţii, cu recomandări suplimentare.

Să ai lanterne, acum sunt lanterne pe led pe care poţi să le ţii pornite o durată foarte lungă, cu o baterie, să ai aşa ceva în casă. Lumânările sunt periculoase pentru că pot produce incendii, însă sisteme de iluminat pe led care merg pe baterie şi care să ţină ore sau chiar zile există şi poate că e bine să ai aşa ceva în casa de rezervă. Nu numai pentru situaţia de acum, Doamne-fereşte un cutremur, altă urgenţă. Să ai aşa ceva în casă este obligatoriu.

Bineînţeles, la asta se adaugă tot ce recomandăm pe site-ul Fii pregătit în caz de diferite categorii de urgenţă pentru cele trei zile. Să ai suficientă mâncare neperisabilă, să ai apă calculată la doi litri pe zi pe persoană cel puţin, să ai medicamentele pentru persoanele care sunt bolnave cronic. Faptul că ATM-urile posibil să nu funcţioneze, este bine să ai o sumă mică să fie la dispoziţia ta ca să poţi achiziţiona lucruri de necesitate, să nu depinzi doar de card”, a menţionat şeful DSU într-un interviu televizat.

Ce este un „blackout”

Un „blackout” descrie o defecțiune de lungă durată a sistemului energetic la nivel european, în care brusc nimic nu mai funcționează.

Ce nu mai merge? Toate infrastructurile în rețea care depind de sursa de alimentare, cum ar fi:

• Telefoane, telefoane mobile, internet, bancomate, sisteme de plată
• Benzinării, semafoare, tuneluri
• Trafic feroviar, transportul în comun

Aceasta înseamnă că se pierde și aprovizionarea cu alimente, articole de igienă sau medicamente. Ocazional, sunt de așteptat și probleme cu alimentarea cu apă și cu eliminarea apelor uzate. În propria gospodărie, iluminatul, dispozitivele de răcire și majoritatea sistemelor de încălzire ar fi afectate în mod deosebit. Apelurile de urgență nu mai pot fi efectuate.

Ce facem în cazul unui blackout?

• aprovizionarea cu apă (2 litri de persoană pe zi, pentru 3-5 zile) și alimente greu perisabile în următoarele două săptămâni (paste, orez, conserve), ceai sau cafea;
• aprovizionarea cu medicamente pentru două săptămâni;
• dotarea cu baterii, lanterne, lumânări, chibrituri;
• dotarea cu trusă de prim ajutor;
• aprovizionarea cu obiecte precum saci de gunoi, bandă adezivă;
• pregătirea de haine călduroase, pături
• mașina ar trebui să aibă mereu rezervorul pe jumătate plin

Foto Imago