Ana Ularu interpreta Matildei din Periferic a fost desemnata cea mai buna actrita romanca din 2012 la premiile Gopo.
Ai spus intr-un interviu ca nu o sa apari nud niciodata intr-un film. Esti in continuare de aceeasi parere?
Am spus si sustin ca nu cred in nuditatea gratuita, in dezgolirea vulgara, exhibionista si ieftina de care e atat de preocupata epoca noastra. Nudul e un semn grafic in arta, o replica. Trebuie sa aiba insemnatate, daca exista. Eu sunt si un om destul de pudic.
Este adevarat ca esti autista si disciplinata? Cum vine asta? :)
Autista - asta e o expresie cu scop comic preluata de la Gheorghe Preda si pe care am folosit-o mereu cu ghilimele, evident. Si cu un soi de umor negru. Disciplinata voi fi mereu. Face parte din igiena profesionala.
Ai lucrat pentru scurta vreme la un serial difuzat de Pro TV, dar n-ai continuat. Care este motivul?
Eram in anul 3 de facultate. Programul de filmare si programul universitar se bateau cap in cap. Riscam sa fiu exmatriculata intr-un an esential. Iar eu mi-am dorit realmente sa fac si studii, sa lucrez aplicat si profesionist.
Faci parte dintr-o generatie foarte cool si talentata de actori. Care este cea mai talentata actrita din generatia ta?
Sunt actori extrem de talentati in generatia mea. Frumosi, inteligenti si versatili. Veniti sa ne vedeti in teatre, in filme. Alegeti-va voi noua Generatie de Aur.
Cel mai bun videoclip la NME Award a fost votat Sunday de la Hurts...scenografia apartine mamei tale. Ce poti sa ne spui despre asta? Unde a fost facut clipul?
Clipul a fost filmat in Romania, in studiourile Buftea, in regia lui WIZ, un regizor britanic cu care eu ma aflam la a cincea colaborare, si mama la a opta. Un artist veritabil, foarte subtil si special. Iar mama, scenografa Mihaela Ularu, m-a uimit din nou cu creativitatea ei, cu forta de a functiona impecabil in parametrii financiari care nu sunt niciodata asa cum ne-am dori, cu capacitatea de inventie si imaginatia ei. Mereu cand lucram impreuna si vad ce poate creea ma fascineaza.
Pe langa actorie, muzica si desenul reprezinta un rol important in viata ta. In 2009 te-ai alaturat trupei Sunday People si ai ai ajuns sa ilustrezi cartea Mihaelei Radulescu - "Intreaba-ma orice". Ce inseamna aceste experiente pentru tine si cum te-ai descrie ca artista?
Aceste doua pasiuni "adiacente" fac parte dintr-un substrat foarte intim al fiintei mele. Desenez de cand ma stiu, mi-am dorit mereu sa cant. Cred ca orice ne hraneste spiritual trebuie exploatat. Nu imi place sa ma descriu in vreun fel ca artist.Ar insemna sa imi impun niste limite de dragul etichetarii. Prefer sa fiu descoperita si sa bucur oamenii, cu un film, o piesa de teatru, o pictura, un cantec...
Cine este Ana Ularu, dincolo de ecran? Ce nu stie lumea despre tine si ai vrea sa afle?
Dincolo de ecran sunt inca un fel de adolescenta extrem de expansiva, hiperactiva. Un om tanar, o prietena devotata, o mare consumatoare de cinematografie, literatura, desene animate, muzica si prajituri.
Ai crescut intr-un mediu de artisti, mama, scenografa Mihaela Ularu, tatal pictorul-scenograf Niculae Ularu. Cum te-au influentat in cariera si cum era atmosfera acasa?
Am crescut pe platouri de filmare si pe la repetitii, in teatre. Nu ma consider superioara nimanui prin asta, e doar istoria mea personala, si copilaria mea a fost una foarte frumoasa, de poveste, datorita artei parintilor mei. Cariera mi-a fost influentata la nivel de atitudine. Sunt profesionista, punctuala si foarte atenta datorita lor.
Ai lucrat in teatru, televiziune si lungmetraje. Ce te-a atras cel mai mult? Ai repeta experienta din TV cu serialul "Cu un pas inainte"?
Mi-ar placea oricand sa fac un serial de calitate. Cat despre preferinte, nu as putea alege. Imi plac la nebunie toate aspectele meseriei. Inclusiv scurtmetrajul si videoclipul. Imi place sa lucrez. Doar asta am ales, nu?
Spune-ne 5 filme care te-au marcat si actorii care te-au sedus (romani si straini).
Uuuf, mi-e greu mereu sa fac liste. Devin interminabile. Filme...hmmm...Amadeus al lui Forman, The Wall al lui Alan Parker, La Strada al lui Fellini, mai tot de la Jarmusch, Gilliam, Woody Allen..Jules et Jim al lui Truffaut. Secretul Armei Secrete al lui Tatos. Godard, Von Trier, Chis Marker, Ken Loach, Susanne Bier, Cassavettes, Miike...eu urmaresc regizori si felul in care creeaza si evolueaza ei. La actori chiar ar fi liste interminabile.
Ai declarat intr-un interviu de acum 2 ani ca ai fi tentata sa te apuci de regie. Mai face parte din planurile de viitor?
Da. Dar trebuie sa mai acumulez eu experienta ca actor si maturitate. Si sa mai vad si eu cum e cu viata ca sa o pot reda in cinema.
Ai apucat sa vezi vreunul din filmele nominalizate la Oscar in 2012? Care te-a impresionat cel mai mult?
Foarte aproape de sensibilitatea mea a fost "Begginners". Dar mi-a placut si "Descendants", "A Separation", "The Artist". Imi place vibe-ul dulce-amar al cinematografiei actuale. Subiectele devin neasteptate, se coboara de pe piedestalul eroismelor si viziunilor grandioase. E o reapropiere inteligenta si cu umor de uman, de subtilitatile si complexitatea fiintei.
Ti-ai fi imaginat ca un film mut ar putea lua Oscarul in epoca filmelor 3D? Ai juca intr-un astfel de film?
Mi-am imaginat si m-am si bucurat enorm. E cumva o reintoarcere la scopul initial al cinematografiei. E o pauza de la explozii puternice si montaj epileptic. Mai putin zgomot e intotdeauna reconfortant.
Ai declarat ca actoria e ca matematica. Nu-i frumoasa daca nu o intelegi, dar devine o chestie senzationala cand o intelegi. Cum poti sa separi rolurile de viata ta?
Intelegi meseria asta atunci cand iti dai seama cat de putine lucruri stii de fapt si cat de surprinzatoare e natura umana. Si cat de fertila si esentiala e imaginatia. Rolurile se separa automat de viata pentru ca sunt un act creativ. Eu imi iau o pauza de la cotidian ca sa construiesc ceva, si apoi ma intorc la viata mea ca sa las sa se decanteze ideile, sa vad ce mai pot invata etc.