Imaginea, postată pe site-ul UFO Sightings Daily, prezintă "şobolanul marţian", care pare să fie o creatură cu patru picioare şi o coadă, printre rocile de pe Marte.

Potrivit textului care însoţeşte fotografia, creatura "pare să semene cu un rozător, dar poate fi şi o şopârlă", informează huffingtonpost.com.

Presupusul "şobolan marţian" nu trebuie confundat însă cu o altă imagine controversată descoperită în luna decembrie. O imagine realizată de roverul Curiosity în situl "Rocknest" în septembrie 2012 arată o siluetă care seamănă cu cea a unei veveriţe. Potrivit UFO Sightings Daily, acea imagine ar putea fi rezultatul unui experiment desfăşurat de NASA pe planeta roşie.

Noua imagine descoperită de bloggerul japonez ar putea fi tot un rezultat al unui experiment desfăşurat de NASA sau o aliniere întâmplătoare a unor roci, afirmă jurnaliştii de la Huffington Post.

La începutul acestui an, agenţia spaţială americană a anunţat că roverul Curiosity a descoperit indicii care atestă faptul că viaţa ar fi putut să existe în trecut pe Marte. Cercetătorii de la NASA au analizat în februarie probele extrase dintr-o rocă marţiană şi au descoperit în acele eşantioane prelevate elementele chimice necesare pentru întreţinerea vieţii.

Curiosity, un vehicul de o tonă, cu şase roţi, care a costat 2,5 miliarde de dolari, cel mai greu şi mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, a coborât în zona ecuatorului marţian în craterul Gale pe 6 august 2012, pentru o misiune de cel puţin doi ani. Principalul obiectiv al misiunii este acela de a determina dacă planeta roşie a permis în trecutul ei existenţa vieţii microbiene.

De la sosirea sa pe Marte, Curiosity a parcurs o distanţă de 700 de metri pe solul marţian.

Roverul american va porni în curând spre poalele Muntelui Sharp, un masiv înalt de 5.500 de metri care se află în centrul craterului Gale, situat la opt kilometri de locul în care se află robotul în acest moment.

Întrucât Curiosity rulează cu o viteză de cel mult 0,15 kilometri / oră, robotul va avea nevoie de mai multe luni pentru a ajunge la destinaţia lui finală.

Poalele Muntelui Sharp, formate din mai straturi sedimentare diferite, prezintă semnele unei expuneri, în trecut, la acţiunea apei lichide.

Sursa foto: www.ufosightingsdaily.com