Dar si studentii care nu tin sa fie originali au devenit experti in materie de "copy-paste" si au aflat deja cum sa pacaleasca sistemul. Facultatea de Economie din Iasi a platit 70.000 de euro pentru programul care identifica rapid lucrarile plagiate. Softul compara textul cu lucrari inscrise la licenta in alti ani, cu site-uri care contin materiale de profil sau cu tratatele ori cartile care exista si pe internet.

Daca se dovedeste ca o lucrare nu este originala in proportie de peste 60%, atunci va fi respinsa. Curios este ca, dintr-o mie de lucrari de dizertatie la master, numai 11 s-au dovedit a fi plagiate. Optimistii cred ca, in sfirsit, studentii s-au pus cu burta pe carte. Pesimistii au alta explicatie: tinerii sunt cu un pas inaintea tehnicii.

Practic, isi verifica primii lucrarea prin programe similare pe care le gasesc pe internet. Si pacalesc calculatorul cu dictionarul de sinonime: schimba cate un cuvint pe ici, pe colo, pana le iese procentul de originalitate dorit.

Si la Timisoara, studentii fac fata cu brio acestei provocari. Alexandra este inscrisa la doctorat in economie, la Universitatea de Vest, si cu un simplu click, isi verifica autenticitatea lucrarii. Universitatea de Vest are si ea acest program, pentru care plateste doar taxele catre o firma din Ucraina ce detine licenta.

Teoretic, orice universitate care se respecta ar trebui sa aiba un astfel de soft. Furtul intelectual e greu de dovedit. Pe internet, o lucrare de licenta se vinde cu preturi intre 70 si 300 de euro, in functie de tema si de numarul de pagini.

Sursa foto: nche.gov.mt