- Imi cer scuze. zice ospatarul luand castronul de ciorba si plecand cu el spre bucatarie.

Trec 7 minute, bolul este asezat din nou pe masa, ospatarul pleaca. Al meu invarte incet lingura prin ciorba si-mi spune, juma’ in gluma – juma’ in serios…

- Mi-o fi trantit si vreo flegma?

I-am zis ca nu cred. Nu cred ca ospatarii n-au nimic altceva de facut decat sa scuipe in mancarea clientilor.

Nu cred ca o ciorba reincalzita, un fel de mancare refuzat, mai multe drumuri sau faptul ca nu i-ai dat ospatarului destula spaga ultima data cand ai fost acolo… nu cred ca astea sunt gesturi care sa-l faca pe omul care te serveste sa-ti scuipe in mancare.

Asta era convingerea mea. [sursa foto - omul din imagine n-are nicio legatura cu povestea de mai jos]

Acum cateva zile ma duc la un eveniment. La un moment dat ma retrag pe un hol intr-un colt, asteptam un telefon. Langa mine vine un baiat pe la vreo 30 de ani, isi aprinde o tigara. Ma vede ca stau degeaba si vine sa vorbim. Omul volubil, vorbaret, cu replici rapide. Imi spune ca la evenimentul respectiv e barman, dar ca de obicei e ospatar. Nu mi-a zis unde, n-am intrebat (acum imi pare rau).