Comisia Europeană a aprobat, marţi, finanţarea cu 180 de milioane de euro din fondurile structurale a construcţiei în România, pe platforma de la Măgurele, lângă Bucureşti, a laserului şi laboratoarelor proiectului "Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP". Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că lucrările de construcţie vor începe în prima parte din 2013.

"Sperăm că undeva la începutul anului viitor să poată începe lucrările. Rămâne de văzut cum se vor derula procedurile de achiziţii publice care sunt obligatorii", a declarat Orban, pentru MEDIAFAX.

El a precizat că dezvoltarea proiectului va fi finanţată de către UE în două etape, în prima etapă 2013-2015, pentru care a fost aprobată marţi finanţarea, urmând să fie construite clădirile complexului ştiinţific, iar după 2015 este programată achiziţia de echipamente, inclusiv a celor necesare pentru asamblarea laserului.

"Aprobarea de către Comisie a finanţării proiectului transmite un semnal important de încredere în ceea ce priveşte capacitatea autorităţilor române de a duce până la capăt, de a realiza acest proiect de mare importanţă", a apreciat Orban, adăugând că nu a fost deloc simplu procesul de pregătire tehnică a dosarului de finanţare, precum şi negocierea acestuia cu Comisia Europeană.

Orban a arătat că proiectul, având în vedere valoarea sa financiară, va "îmbunătăţi categoric rata de absorbţie în ceea ce fondurile destinate politicii de coeziune", însă va avea şi o influenţă benefică pentru dezvoltarea economic a regiunii Măgurele, precum şi un "impact formidabil" pentru comunitatea ştiinţifică din România.

"Avem toate garanţiile că putem să realizăm la orizontul anului 2017 acest proiect de o importanţă formidabilă atât pentru comunitatea ştiinţifică, dar şi pentru întreaga ţară. Acest proiect va reprezenta cel mai mare laser construit vreodată la nivel global. Iar în măsura în care acest proiect va fi dus până la capăt, Măgurele va deveni în mod categoric un punct de atracţie pentru comunitatea ştiinţifică nu numai din Europa, ci din întreaga lume", a mai spus Orban.

Acest proiect implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre şi face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă, informează un comunicat al Comisiei Europene.

"Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea şi inovarea.Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent", a declarat comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, despre decizia de aprobare a finanţării.

Preşedintele Traian Băsecu declara, pe 13 septembrie, că va discuta cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cadrul vizitei întreprinse vineri la Bruxelles, despre aprobarea finanţării proiectui şi importanţa acestuia pentru România.

ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.

Proiectul urmăreşte să promoveze cercetarea naţională şi europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională deschisă specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor.

"Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» şi atrăgând noi societăţi în regiune",a adăugat comisarul Hahn.

În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreună, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE.

Se preconizează că ELI-NP va genera impulsul mult aşteptat pentru cercetarea şi dezvoltarea din România, ajutând ţara să elimine decalajele din domeniul inovaţiei şi să favorizeze transferul de cunoştinţe şi tehnologie.

Totodată, acest proiect ar urma să mărească în mod considerabil atractivitatea României ca regiune a excelenţei în cercetare şi a inovării, evidenţiază comunicatul Comisiei Europene.

Partea investiţiei acoperită de UE este pusă la dispoziţie prin intermediul programului cofinanţat "Creşterea Competitivităţii Economice" din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER).

Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii de cercetare a României şi stimularea transferului de tehnologie între instituţii de cercetare şi dezvoltare şi întreprinderi, oferind ţării un avantaj competitiv şi dându-i impulsul necesar pentru o creştere inteligentă.

Decizia de marţi aprobă contribuţia FEDER pentru prima etapă a ELI-NP pe perioada 2011-2015, în timp ce costul total al proiectului se ridică la 356,2 milioane euro.