cărora li s-au alăturat recent oamenii de ştiinţă care au început să acorde o mai mare atenţie efectului pe care artele le au asupra înaintării în vârstă, potrivit BBC.

Astfel, specialiştii consideră că prin dans, de exemplu, sunt stimulate funcţii diferite ale creierului, care induc o stare de bine pacienţilor diagnosticaţi cu demenţă.

"O mişcare coregrafică studiată nu este singura prin care o persoană îşi îmbunătăţeşte capacităţile fizice, ci orice mişcare ritmică, după sunetul muzicii", susţine profesorul Thomas Prohaska, decan al Colegiului de servicii sociale şi de sănătate din cadrul Universităţii George Mason, Virginia.

Un nou raport întocmit de National Academies cu privire la arte şi procesul de îmbătrânire atrage atenţia asupra faptului că numărul americanilor bolnavi de Alzheimer se va dubla până în 2050, ajungând la 13,2 milioane, comparativ cu 5,1 milioane cât sunt înregistraţi în prezent.

În urma studiilor, mai multe centre de sănătate pentru persoanele vârstnice au prevăzut în programul lor expoziţii şi colaborări cu diferiţi artişti.

"Arta face parte din noi în mod instinctiv. Suntem fiinţe cu simţ estetic şi în felul acesta percepem şi lumea", spune Gay Hanna, director al Centrului Naţional pentru Îmbătrânire Creativă.

Aceasta adaugă că, în urmă cu 20 de ani, domeniul care studiază legătura dintre arte şi efectele îmbătrânirii era slab dezvoltat. Însă dovezile tot mai numeroase cu privire la beneficiile pe care pictura şi dansul le au în acest sens au făcut ca acest domeniu de cercetare să crească exponenţial.