Unele zone ale creierului controlează modul în care sunt puse în aplicare deciziile, însă această regiune, nou descoperită, este responsabilă pentru gândurile de tip "ce-ar fi fost dacă" oamenii ar fi luat altă decizie, informează dailymail.co.uk.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oxford au ajuns la această descoperire după ce au scanat creierul uman în două moduri diferite. La experiment au participat 25 de bărbaţi şi femei, cercetătorii descoperind că, în urma scanării, această regiune a creierului este alcătuită din 12 secţiuni mai mici.

Ulterior, imaginile obţinute în urma scanării au fost comparate cu imaginile creierului maimuţelor din specia macacilor.

Scanarea creierului maimuţelor a relevat că acesta nu este înzestrat cu un pol frontal lateral, deşi, în multe alte privinţe, sunt înrudite cu oamenii.

Unsprezece din cele douăsprezece secţiuni ale reţelei neuronale erau asemănătoare - fiind regăsite atât la oameni, cât şi la maimuţe, şi se conectau cu regiuni mai îndepărtate ale creierului în moduri similare.

Însă polul frontal lateral al cortexului prefrontal era absent în cazul macacilor. Deşi, până acum, au mai fost descoperite diferenţe între creierul uman şi cel al maimuţelor, aceasta este prima diferenţă detectată în regiunea responsabilă pentru gândirea flexibilă.

"Am identificat o regiune a creierului care pare să aparţină doar oamenilor", a afirmat Matthew Rushworth, de la Universitatea Oxford. Polul frontal lateral al cortexului prefrontal este situat în partea din faţă a creierului, deasupra sprâncenelor. Pentru unii oameni, este de mărimea unei verze de Bruxelles, iar pentru alţii, poate ajunge la mărimea unei mandarine.

Această regiune este deosebit de importantă pentru executarea unor sarcini multiple. De exemplu, atunci când se ia o hotărâre, această parte a creierului va continua să evalueze cealaltă opţiune sau să se gândească la ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi luat decizia opusă.

De asemenea, polul frontal lateral contribuie la activitatea de învăţare din greşelile altora, accelerând dobândirea unor noi abilităţi.

Studiul, publicat în revista Neuron, arată, totodată, că oamenii au o conexiune neuronală mai densă în regiunile asociate cu simţul auzului - ceea ce ar putea explica abilitatea oamenilor de a deprinde limbajul.

Descoperirea cercetătorilor britanici ar putea să explice şi anumite afecţiuni psihiatrice, cum ar fi sindromul ADHD sau tulburarea obsesiv-compulsivă, precum şi modul în care un accident vascular cerebral afectează funcţia limbajului.