"echivalent sau superior celui avut de antidepresivele utilizate în tratamentul contra anxietăţii sau al tulburărilor de dispoziţie".

Fumătorii incluşi în acele studii şi se confruntau cu o "dependenţă medie". Ei aveau o vârstă medie de 44 de ani şi fumau între 10 şi 40 de ţigarete pe zi. 48% dintre ei erau bărbaţi.

Participanţii la studiu au fost chestionaţi înainte de tentativa lor de renunţare la fumat şi, apoi, din nou, într-un interval cuprins între şase săptămâni şi şase luni.

Aceia care au reuşit să renunţe la fumat erau mai puţin deprimaţi, mai puţin anxioşi, mai puţin stresaţi şi aveau o viziune mai optimistă asupra vieţii decât aceia care nu au reuşit să renunţe la fumat.

Această ameliorare era perceptibilă chiar şi la persoanele atinse de tulburări mintale, imediat după ce s-au lăsat de fumat.

În schimb, nicio evaluare a stării de dispoziţie nu a fost efectuată ulterior, mai ales asupra foştilor fumători care au recidivat.

Coordonatoarea acestei analize, Gemma Taylor, profesor la Universitatea Birmingham, speră că noile rezultate vor duce la eliminarea unor idei false, precum acelea care atribuie fumatului virtuţi antistres şi relaxante.

"Comparându-i pe nefumători cu fumători, am constatat o asociere cu o mai bună sănătate mintală în rândul fumătorilor", a adăugat ea.

Fumatul este deja asociat cu numeroase afecţiuni şi maladii, precum cancerul, bolile cardiace şi impotenţa.

Potrivit cifrelor furnizate în iulie 2013 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), fumatul ucide aproape 6 milioane de persoane în fiecare an. Potrivit prognozelor OMS, această cifră va ajunge la 8 milioane de decese până în anul 2030.