Nursultan Nazarbayev este un om politic controversat, care se află la putere încă din 1989, când a fost ales prim-secretar al Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Kazahe. În 1991 a fost ales primul preşedintele al noului stat independent Kazahstan, iar în 2011 şi-a asigurat un nou mandat de cinci ani în fruntea ţării, cu 95.55% din voturi.

Nazarbayev, considerat de critici unul dintre oligarhii desăvârşiţi ai erei post-sovietice, a avut mereu un apetit pentru schimbare şi proiecte grandioase. În 1993, la scurt timp după declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, numele capitalei Alma Ata a fost schimbat în Almatî. Peste numai patru ani, capitala a fost mutată la Akmola, un oraş care avea puţin peste 200.000 de locuitori şi care, anul următor, a fost redenumit Astana.

Proiect de suflet al lui Nazarbayev, Astana a fost reconstruită şi intens promovată, astfel încât în mai puţin de 20 de ani şi-a triplat populaţia. Clădirile vechi din era sovietică au fost demolate şi în locul lor au apărut structuri moderne, proiectate de arhitecţi de renume internaţional, ca Norman Foster sau Kisho Kurokawa.

În ciuda înclinaţiei pe care o are spre proiecte costisitoare (a construit un palat prezidenţial de 36.000 de metri pătraţi la care s-au utilizat 21 de tipuri de marmură), preşedintele a propus reforme economice, politice şi culturale care să ducă ţara în primele 30 de economii globale până în 2050. Mai nou, lui Nazarbayev nu îi mai place numele ţării (schimbat din Republica Sovietică Socialistă Kazahă în Kazahstan în 1991, când, bineînţeles, tot el era la putere) şi a propus o soluţie pentru înlocuirea acestuia. Preşedintele spune că Mongolia, o ţară cu doar două milioane de locuitori, atrage mai mulţi turişti decât Kazahstanul datorită numelui, sau, mai exact, a lipsei particulei -stan din denumirea oficială, relatează BBC.

Astfel, Nazarbayev propune redenumirea ţării din Kazahstan (tărâmul kazahilor, în limba persană), în Kazakh Eli, traducerea denumirii actuale în limba kazahă. Profesorul Simon Anholt, unul dintre pionierii brandingului de ţară, spune că nu numai că o mişcare de acest gen nu ar fi oportună, pentru că nu ar produce schimbări semnificative în percepţia pe care o au potenţialii turişti faţă de Kazahstan, dar ar fi şi foarte costisitoare pentru ţară şi pentru partenerii ei.

"Gândiţi-vă la infrastructura globală: comunicaţiile, vizele, paşapoartele, domeniile de Internet, poşta, toate ar trebui schimbate şi toate acestea costă", spune Anholt.