Tânărul are creier de peste 80 de ani din cauza unei traume emoţionale majore din prima parte a copilăriei. Sunt 81 de pacienţi români în cadrul programului european de tratament AgeingWell, coordonat în România de medicul Luiza Spiru, preşedintele Fundaţiei Ana Aslan Internaţional.

"Cea mai mare surpriză a mea a fost un pacient de 29 de ani şi jumătate, avocat. A venit la mine pentru tulburări de atenţie, de concentrare. Avea un creier cu traume emoţionale majore din prima parte a copilăriei, o viaţă în care nu s-a respect personal, adicţii. Diagnosticul - creier de peste 80 de ani. Adică, patologie neurodegenerativă precoce, popular, Alzheimer precoce", a explicat medicul Luiza Spiru.

Pacienţii înscrişi în program sunt tineri şi au deficit cognitiv lejer, aflându-se înainte de stadiul de boală de memorie, a explicat Spiru.

Pentru a nu dezvolta o astfel de boală, creierul trebuie menţinut tânăr, cu un anternament cognitiv de cel puţin zece minute pe zi, constând în exerciţii de brain fitness, citind mult zilnic, bucurându-ne de frumos, fără a ignora anxietatea, depresia şi pierderea în greutate, a continuat preşedintele Fundaţiei Ana Aslan Internaţional.

De obicei, femeile pierd în greutate de regulă cu zece ani înainte să apară o boală de memorie reală, iar oscilaţiile în greutate atrag atenţia flagrant asupra unor tulburări congnitive.

"Bucuraţi-vă de frumos, de aer liber, de plimbare, de tot ce vă face plăcere. Dacă nu aveţi meserie vocaţională, găsiţi-vă hobby-uri. Pentru că numai ele vă vor ajuta să vă bucuraţi de ce este important. Staţi cu copiii, jucaţi-vă cu ei, învăţaţi de la ei, coborâţi-vă la mintea lor şi urcaţi la nivelul lor emoţional", a mai spus medicul.

Spiru a mai explicat că îmbătrânirea şi orice patologie asociată acesteia, mai cu seamă bolile neurodegenerative, sunt cauzate de o multitudine de factori interni oprganismului şi din mediul exterior. De aceea, ele necesită o abordare complexă, dar integrată, pe oricare dintre cele trei paliere majore ale actului medical: prevenire, diagnostic, personalizarea tratamentului medicamentos şi nemedicamentos.

Stresul de orice fel, de la cel alimentar, climatic şi de mediu, familial şi de la locul de muncă, la cel emoţional şi relaţional, atunci când devine agresiv, are impact major în declanşarea bolii, dacă organismul este vulnerabil epigenetic.

"Progresul ştiinţific şi tehnic actual ne permite să spunem că susceptibilitatea la boală şi declanşarea acesteia îşi au sediul în evenimente critice la nivel molecular. Putem spune că acestea au ca mecanism fundamental citirea defectuoasă a informaţiei stocate în AND, care asigură funcţionarea normală a organismului", a arătat Spiru

Cu alte cuvinte, responsabilă de predispoziţia la boala şi declanşarea acesteia este alterarea modului de exprimare a genelor, adică mutaţii epigenetice, sub acţiunea factorilor de mediu agresivi (care depăşesc capacităţile de adaptare ale organismului), precum modificarea rapidă şi radicală a hranei şi obiceiurilor alimentare, creşterea tot mai dramatică a poluării ambientale, acutizarea competiţiei pentru supravieţuire economică şi inserţie în societate, în contextul creşterii globale a populaţiei.

Cumulate, acestea se transmit la descedenţi, care vor fi şi mai vulnerabili. "Vorbim aici de responsabilitatea transgeneraţională. Nu doar îmbătrânirea globală este responsabilă de «criza Alzheimer» şi explozia bolilor degenerative, inclusiv cancer, diabet, boli cardiovasculare. Devine tot mai clar că stilul de viaţă impus în special de ultimul secol, prin modificări severe ambientale, familiale, sociale, războaie economice şi politice cu impact masiv şi extins, este la fel de responsabil", a mai explicat Luiza Spiru.

Vestea cea bună este că, spre deosebire de mutaţiile genetice, responsabile de bolile degenerative cu caracter familial, care sunt mult mai rare, mutaţiile epigenetice sunt reversibile.

"Funcţionarea aberantă a genelor responsabile de o patologie sau alta poate fi resetată, adusă la normal, precum resetarea unui soft atunci când a luat-o razna", a mai spus Spiru, explicând că individul nu poate fi izolat de factorii de mediu agresivi, dar poate fi educat şi asistat pentru a le face faţă şi a contracara efectul lor primejdios.