Potrivit oamenilor de ştiinţă, acea vieţuitoare avea o înălţime de doar câţiva centimetri, cântărea abia 30 de grame, avea o coadă lungă şi degete osoase.

Paleontologii, al căror studiu a fost publicat miercuri în revista Nature, consideră că aceste fosile îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă să completeze arborele genealogic al evoluţiei primatelor, o categorie de vieţuitoare din care face parte şi omul.

"Acest schelet ne va spune o mare parte din istoria originii primatelor şi a strămoşilor noştri îndepărtaţi", a declarat într-o teleconferinţă cercetătorul Xijun Ni de la Academia de Ştiinţe din Beijing, coordonatorul studiului.

Descoperirea datează din urmă cu zece ani, atunci când Xijun Ni organiza săpături arheologice în provincia chineză Hubei. Atunci i-a fost arătată o fosilă descoperită de un ţăran într-o carieră din apropiere de Jingzhou, nu foarte departe de fluviul Yangtze.

Fosila era prinsă într-o rocă spartă în două bucăţi, relevând scheletul şi forma sa imprimată în carcasa sa minerală.

A fost nevoie de mulţi ani de muncă asiduă şi de folosirea unor scanere 3D pentru a realiza o imagine completă şi detaliată a animalului.

Scheletul aparţine unei primate atât de ciudată şi de mică, mai mică şi decât "lemurul doamnei Berthe" (Microcebus berthae), un lemur pigmeu din Madagascar care, cu cei 9 centimetri ai săi, este cea mai mică primată vie din lume.

Scheletul arată că animalul era deosebit de bine adaptat la viaţa arboricolă. Cu membre lungi, coadă lungă şi degete fine, "el trebuie să fi fost un excelent săritor arboricol, activ în timpul zilei şi care se hrănea esenţial cu insecte", afirmă Xijun Ni.

Strămoşul tuturor primatelor a fost denumit Archicebus achilles. "Archicebus" înseamnă "prima maimuţă cu coadă", iar "achilles" este o referire la legendarul luptător grec şi la anatomia particulară a călcăiului micuţei primate.

"Archicebus este radical diferit de toate celelalte primate cunoscute, vii sau fosile", a precizat Chris Beard de la Carnegie Museum of Natural History din Pittsburgh, care a participat la acest studiu.

"Seamănă cu un hibrid bizar, cu tălpile unei maimuţe mici, braţele, picioarele şi dinţii unei primate foarte primitive şi un craniu înzestrat cu ochi uimitor de mici", a explicat el.

Acest schelet aproape complet este cel mai vechi al unei primate descoperit până în prezent. El a bătut cu 7 milioane de ani recordul precedenţilor titulari ai acestui titlu (Darwinius, descoperit în Germania, la Messel, şi Notharctus, descoperit în statul american Wyoming).

Archicebus este atât de important pentru cercetători pentru că a trăit într-o epocă în care speciile de primate au început să se diferenţieze între ele.

De-a lungul evoluţiei, o ramură a primatelor a dat naştere tarsierilor actuali, mici primate nocturne şi arboricole cu ochi foarte mari. O altă ramură a dat naştere antropoidelor (maimuţe mari fără coadă), un grup vast care include mai ales cimpanzeul, gorila, urangutanul şi omul.

Cariera în care a fost descoperit Archicebus era în epocă un lac, devenit astăzi un fel de "peşteră a lui Ali Baba" pentru paleontologi, cu o mulţime de fosile de păsări şi de peşti din Eocen. În epocă, Terra era un fel de seră uriaşă, acoperită de palmieri care creşteau până în Alaska.

"Era cu adevărat o perioadă formidabilă pentru primate", a declarat Chris Beard. După părerea sa, descoperirea lui Archicebus în China nu este rodul hazardului. În Eocen, regiunea era un "punct cald" al biodiversităţii, care dat foarte probabil naştere primelor primate.

"Cele mai recente descoperiri paleontologice indică faptul că primii paşi decisivi în evoluţia primatelor, inclusiv în evoluţia spre antropoide, au fost făcuţi probabil în Asia, nu în Africa, aşa cum se credea în urmă cu 20 de ani", spune cercetătorul american.

Primele antropoide ar fi migrat apoi spre Africa, unde au ajuns în urmă cu circa 38 milioane de ani. În ceea ce priveşte maimuţele mari şi al oamenii, aceştia s-au diferenţiat din mai multe linii diferite în Africa, în urmă cu 5-10 milioane de ani.