Râul Trejo coteşte brusc, la nord-vest de oraşul Ronda, aflat în provincia Malaga. Zona dominată de stânci abrupte, situată la puţin peste 150 de kilometri de Cádiz, nu pare cel mai potrivit loc pentru întemeierea unei aşezări.

Cercetătorii au descoperit însă că peştera Cueva de la Pileta din apropiere a fost locuită încă din paleolitic, acum 20.000 de ani, şi e posibil ca stâncile de pe malul râului Trejo să fi fost ocupate chiar mai devreme. Arheologii au descoperit artefacte neolitice, dar şi numeroase vestigii romane în apropiere de Setenil de las Bodegas, ceea de dovedeşte că zona a fost locuită continuu.

Relieful inedit al regiunii se datorează râului Trejo, care sapă un defileu în rocile solubile, în principal calcaroase, din Cádiz. Localnicii au profitat de carsturile spectaculoase şi şi-au amenajat casele lărgind peşterile şi unind pereţii deja existenţi.

Stâncile care par suspendate deasupra clădirilor şi faţadele albe ale caselor care strălucesc sub soarele Andaluziei au făcut ca Setenil de las Bodegas să devină una dintre opririle interesante de pe Ruta de los Pueblos Blancos (n.r. traseul satelor albe, în limba spaniolă).

Poate că nu e tocmai uşor să locuieşti printre pietrele abrupte însă, aşa cum aveau să descopere localnicii mai târziu, pe cât de greu e de amenajat o astfel de aşezare, pe atât de dificil e de distrus şi de ocupat. Numele orăşelului Setenil de las Bodegas, săpat în stâncile de pe malul râului Trejo, face referire tocmai la rezistenţa fortificaţiei medievale în faţa atacatorilor, considerată, pentru o perioadă, inexpugnabilă.

Conform tradiţiei, denumirea de Setenil e derivată de la expresia septem nihil (de şapte ori nimic, în limba latină), care aminteşte de cele şapte asedii de care au avut nevoie creştinii ca să înlăture ocupanţii mauri, relatează Huffington Post. A doua parte a toponimului, Bodegas, (n.r. crame, în limba spaniolă), ar fi fost adăugată ulterior, după venirea coloniştilor spanioli, când producţia de vin a devenit una dintre ocupaţiile principale din localitate.

SURSA: MEDIAFAX