Este bine cunoscut faptul ca luni, la revenirea la serviciu, moralul salariatilor este la pamant. Acest lucru se explica prin faptul, dovedit stiintific acum, ca weekend-ul este prea scurt, relateaza NY Mag. Multi patroni au inteles deja ca aici este poate cheia productivitatii.

Cine simte ca zilele libere de la sfarsitul saptamanii sunt prea putine si nu vine luni la serviciu cu bateriile complet incarcate percepe in mod intuitiv un fapt demonstrat de oameni de stiinta, care au aratat prin cercetari medicale, ale somnului, cognitive si psihologice validitatea acestui lucru. S-a demonstrat ca o saptamana de lucru mai scurta ar trebui sa fie obicei si nu exceptie (ca in cazul prelungirii la zile de sarbatoare sau de concediu).

De cand starea buna a salariatilor constituie o preocupare pentru opinia publica, se incearca cuantificarea cat mai precisa a efectului saptamanilor de lucru asupra sanatatii fizice si mentale. Rezultatul - ca saptamana de lucru de cinci zile nu este benefica pentru nicio parte (angajator si angajat) - este atat de general incat multe firme americane (aproape 43%) propun program de lucru redus unor salariati ai lor. Sunt vizati indeosebi cei care stau aproape fara intrerupere cu mainile pe tastatura si cu ochii pe monitor.

Se pare ca toti au de castigat, existand numeroase argumente in favoarea unui weekend de trei zile, toate fiind amplu studiate si demonstrate. Primul este cel al sanatatii. Prima victima a multelor ore de lucru este inima. Nu este o descoperire recenta, ci medicii au semnalat-o de cateva decenii. Luna trecuta insa, revista The Lancet a publicat o ampla meta-analiza care prezenta legatura dintre bolile cardiace si munca in exces la 600.000 de persoane (barbati si femei) din America, Europa si Australia. Rezultatul a fost ca cei care munceau cele mai multe ore (55 de ore pe saptamana si mai mult) prezentau un risc cu 33% mai mare sa sufere un AVC decat cei care lucrau sub 40 de ore saptamanal. Salariatii cu cel mai incarcat program riscau si cu 13% sa sufere de o boala cardiaca.

O alta constatare a fost ca riscurile unei boli de inima sunt mai mari in randul persoanelor cu venituri mai mici. La inceputul acestui an s-a demonstrat ca diabetul de tip 2 afecteaza cu 30% mai mult muncitorii si lucratorii manuali care au un program lung de lucru decat pe cei care efectueaza aceeasi munca, dar lucreaza mai putin de 40 de ore pe saptamana.

Un alt punct important este somnul. Pe scurt, cine munceste mai putin doarme mai mult. in plus, persoanele care lucreaza pana in 40 de ore saptamanal adorm mai repede decat cele care depasesc 55 de ore de lucru pe saptamana, lucru dovedit de un studiu efectuat in 2009 pe 10.000 de salariati. Pe langa faptul ca adorm mai repede si dorm mai mult, se trezesc mai usor si cu mintea mai limpede. Explicatia este simpla, potrivit cercetatorilor: un program de lucru prea lung lasa prea putin timp pentru destindere. "Relaxarea este recunoscuta ca un un lucru esential in prevenirea insomniei. Orele de lucru mai numeroase necesita o recuperare mai indelungata dupa munca", explica ei.

Un alt lucru stabilit stiintific este ca, datorita weekend-urilor de trei zile (sau de doua zile cu o zi in cursul saptamanii), salariatii rezolva sarcinile de serviciu mai eficient. Cei care petrec prea mult timp la serviciu sunt epuizati, dorm pe jumatate cat ceilalti si ajung sa fie adevarate bombe cu efect intarziat. Lipsiti de energie, oamenilor le este mai greu sa interpreteze emotiile anturajului lor, asa incat nu mai stiu sa discearna daca un coleg este "multumit" sau "suparat", cu toate necazurile care decurg din aceste confuzii. Oboseala poate provoca si mai multe certuri cu apropiatii, situatii neplacute atat in familie, cat si in mediul profesional.

Ultimul argument - care a convins pana si angajatorii - este ca oamenii sunt mai eficienti la serviciu daca lucreaza mai putin. Este paradoxul unei saptamani mai scurte sau al unui weekend mai lung. Nici in acest caz descoperirea nu este noua, arata Sarah Green Carmichael intr-un articol aparut in Harvard Business Review. "In secolul al XIX-lea, cand sindicatele au cerut ca salariatii sa nu lucreze mai mult de zece ore pe zi (si apoi opt), conducerile uzinelor au fost surprinse sa constate ca productia a crescut si ca numarul accidentelor de munca a scazut", spune ea.

Acest studiu a fost refacut in 2009 de cercetatori de la Harvard Business School, care l-au aplicat secolului al XXI-lea. Exemplul unei intreprinderi din Boston este semnificativ in acest sens. Conducerea i-a obligat pe unii din consultantii sai sa isi ia o adevarata zi de concediu - fara contact cu serviciul, e-mail, etc. - la mijlocul saptamanii. Dupa cinci luni cu acest program, clientii firmei au observat imbunatatirea serviciilor oferite de echipele participante la experiment fata de ale celor care continuau sa lucreze intreaga saptamana in ritm intens.

Prin urmare, ar fi suficient sa se insufle salariatului aceeasi energie pe care o simte la revenirea la serviciu dupa un concediu odihnitor, energie si motivatie in beneficiul tuturor.